Intratereștri
 | Această pagină a fost propusă pentru ștergere. Motivul: Insuficient context. La temă se referă doar primele trei paragrafe, dintre care primul e practic o definiție de dicționar, următorul se referă la extratereștri și poate fi ușor acoperit fie în acel articol, fie în biografia ufologului citat; în final, al treilea paragraf e promo adăugat de cineva pentru o carte a unui autor român nenotabil. Restul articolului copiază fragmente din Teoria Pământului gol la interior. Decizia privind ștergerea acestei pagini se va lua în urma discuției desfășurate la Wikipedia:Pagini de șters/Intratereștri. Vă invităm să vă exprimați acolo opinia față de această propunere, cu argumente bazate pe politica de ștergere. Vă rugăm să nu schimbați titlul paginii pe durata discuției, întrucât legăturile între ea și discuție se vor strica. O decizie privind titlul paginii rămâne a se lua în urma discuției sau după încheierea acesteia.
Către administratori: Înainte de a efectua ștergerea verificați ce pagini trimit aici și dacă istoricul paginii conține vreo versiune validă. |
| Un editor a propus unirea acestei pagini cu o alta. S-a sugerat ca paginile „Intratereștri” și „Teoria Pământului gol la interior” să fie unite într-una singură. Vedeți eventual detalii în pagina de discuții. |
Conform unor teorii conspirative, intratereștrii ar fi o presupusă civilizație avansată care se află sub scoarța Pământului.
Ufologul Brinsley Le Poer Trench a afirmat că unii extratereștri nu au venit din spațiul cosmic, ci au apărut prin tuneluri de la o civilizație care încă se mai află sub scoarța Pământului. Ar exista așadar șapte sau opt tuneluri în total, unul la Polul Nord, altul la Polul Sud și altele în diferite locuri, de exemplu în Tibet. „Nu am fost eu acolo”, a spus Clancarty, „dar din informațiile pe care le-am adunat [aceste ființe] sunt foarte avansate.”
Aceleași idei apar și în cartea Intratereștrii și noua ordine mondială de Cristian Negureanu.
Teoria Pământului gol la interior
Teoria Pământului gol la interior este o teorie prin care se presupune că Pământul nu este un corp sferic masiv, ci este gol la interior, iar interiorul pământului ar trebui să fie accesibil prin deschideri diferite, cum ar fi deschiderile mari din zona polilor.
Există mai multe modele diferite ale teoriei Pământului gol la interior și care au fost promovate de diverse grupuri de susținători. Aceste teorii sunt aproape întotdeauna asociate cu ideea că Pământul are o suprafață interioară locuibilă de civilizații subterane foarte evoluate, intraterestre.
Datele științifice obținute independent în geofizică, topografie, astronomie, chimie, resping aceste ipoteze, iar majoritatea comunității științifice le consideră ca fiind teorii pseudoștiințifice.
Articol principal: Teoria Pământului gol la interior.
În ficțiune
- Willis George Emerson descrie în romanul The Smoky God (1908) povestea lui Olaf Jansen, un marinar norvegian care ajunge printr-o intrare de la Polul Nord într-o lume subterană dezvoltată. Jansen a trăit timp de doi ani cu locuitorii unei rețele subterane de colonii care, după cum scrie Emerson, aveau 12 picioare (aproximativ 3,6 m) înălțime și a căror lume era luminată de un soare central "care fumega". Orașul-capitală al lor, Eden, era considerat a fi Grădina originară a Edenului. Scrierile ulterioare ale altor autori, cum ar fi Agartha - Secrets of the Subterranean Cities, au identificat civilizația întâlnită de Jansen cu Agartha (un oraș subteran mitic), deși Emerson nu a folosit nicăieri această denumire.[necesită citare] Limba vorbită de oamenii din interiorul Pământului se aseamănă mult cu limba sanscrită.
- O călătorie spre centrul Pământului de Jules Verne
- Infernul (Divina Comedie) de Dante Alighieri
Vezi și
- Ipoteza interdimensională
- Listă de presupuse rase extraterestre
- Noua Șvabia
- Operațiunea Highjump
- OZN-uri naziste
- Programul spațial nazist
- Vril
- Teorii despre Luna goală la interior
Legături externe
- Subterraneanbases.com
Bibliografie
Tim R. Swartz: Călătoria secretă a amiralului Byrd dincolo de poli, Editura Solaris Print, București, 2011. ISBN: 978-606-8293-10-3
| |||||||||||||||||||||||||||||||||||||
