Graiul crișean
| Graiurile limbii române: |
| Româna standard |
| Graiul ardelenesc |
| Graiul bănățean |
| Graiul bucovinean |
| Graiul crișean |
| Graiul moldovenesc |
| Graiul maramureșean |
| Graiul muntenesc |
| Graiul oltenesc |
| Româna din Rep. Moldova |
| Româna din Timoc |
| Româna din Ucraina |
| Româna din Voivodina |
Graiul crișean este unul din graiurile românești recunoscute ca autonome de către majoritatea lingviștilor, de exemplu Sextil Pușcariu[1], Emil Petrovici, Ion Coteanu, Sever Pop, Romulus Todoran, Gheorghe Ivănescu[2]. Face parte din grupul de nord al graiurilor și, în cadrul acestuia, din grupul graiurilor transilvănene[3]. Unii lingviști, precum Emil Petrovici și Ion Coteanu, adaugă graiului crișean și pe cel din Oaș[2].
Graiul crișean se împarte în trei zone: Bihor, care se extinde și asupra județului Arad și la românii din Ungaria, Țara Moților și valea Someșului.
Caracteristici
| Fenomen | Exemplu dialectal | Corespondent în varietatea standard |
|---|---|---|
| nazalizarea vocalelor urmate de [n] | [o'pitə̃'trjagə̃'strajt͡sə] | o pâine-ntreagă în traistă |
| grupul latinesc [ane] > [ɨne] | câne | câine |
| [e] > [ə], [i] > [ɨ], [e̯a] > [a], după [s], [ʃ], [t͡s], [z] | să rupe orășan țân zâc | se rupe orășean țin zic |
| [e̯a] > [a] după [t], [d], [l], [n] palatalizate | ['cakə] [ɟal] [ʎak] [ɲam] | teacă deal leac neam |
| [e] accentuat > [ɛ] înaintea unei silabe cu vocala [e] | ['pɛre] | pere |
| [o̯a] > [ɒ] | ['pɒrtə] | poartă |
| [d͡ʒ] > [ʒ] | jer | ger |
| palatalizarea consoanelor oclusive dentale înainte de [e] și [i] (poate fi de grade diferite) | [tʲej] sau [cej] [dʲintʲe] sau [ɟince] | tei dinte |
| palatalizarea lui [n] înainte de [e] și [i] | ['biɲe] ['domɲi] | bine domnii |
| palatalizarea lui [k] și [p] înainte de [e] și [i] | [cej] [pʲej] sau [cej] | chei piei[5] |
| [e̯a] accentuat și neaccentuat > [ɛ] | [lumɛ] | lumea |
| [ɨj] > [ij] | întii | întâi |
| epenteza lui [k] între [s] și [l] | sclab | slab |
| proteza lui [a][6] | anumără | numără |
| rotacismul lui [n] intervocalic în graiul din Țara Moților | lură | lună |
| Fenomen | Exemplu dialectal | Corespondent în varietatea standard |
|---|---|---|
| genitivul arhaic al articolului hotărât | omuli | omului |
| articolul posesiv cu formă unică | a tău, a ta a tăi, a tale | al tău, a ta ai tăi, ale tale |
| forme specifice ale verbului a fi | îs îi | sunt este, e |
| forme specifice de persoana a III-a singular și plural ale verbului auxiliar al perfectului compus | o făcut, or făcut | a făcut, au făcut |
| conjuncție specifică a conjunctivului în graiul din Bihor | și merg | să merg |
| formă specifică, compusă, a mai mult ca perfectului | m-am fo dusă | mă dusesem |
| condiționalul trecut cu auxiliarul a vrea la perfect compus | o vu(t) hori | ar fi cântat |
| auxiliarul după verbul cu sens lexical | Făcut-ai foc? Duce-m-oi. | Ai făcut foc? Mă voi duce. |
| Fenomen | Exemplu dialectal | Corespondent în varietatea standard |
|---|---|---|
| arhaisme de origine latină | vă! | mergi!, du-te! |
| cuvinte specifice | nari | nas |
| cuvinte cu sensuri specifice | a cânta | a plânge |
| cuvinte de origine maghiară | a cuștuli | a gusta |
| cuvinte de origine germană | firhang | perdea |
Note
- ^ Ursan 2008, p. 78.
- ^ a b Sala 1989, p. 90.
- ^ Ursan 2008, p. 83.
- ^ Secțiune după Sala 1989, p. 88.
- ^ Astfel pronunțarea celor două cuvinte poate deveni identică. Dacă li se adaugă și cuvânul tei cu [t] palatalizat, rezultă trei cuvinte cu pronunțare identică.
- ^ Mai puțin frecventă decât în aromână.
Surse bibiliografice
- Marius Sala (coord.), Enciclopedia limbilor romanice, București, Editura Științifică și Enciclopedică, 1989, ISBN 973-29-0043-1
- Vasile Ursan, Despre configurația dialectală a dacoromânei actuale, Transilvania (serie nouă), anul 37, nr. 1, 2008, p. 77–85 (accesat la 24 iulie 2020)
Legătură externă
- Graiul crișean, Regionalisme.ro (accesat la 24 iulie 2020)
| |||||||||||||||||||||||||||||
