Grădina Botanică din Chișinău
| Grădina Botanică din Chișinău | |
 Alee din grădină | |
| Tip | Parc |
|---|---|
| Amplasare | sectorul Botanica, Chișinău |
| Nedisponibil (Caută locul) | |
| Suprafață | 104 ha |
| Deschis | 1950 |
| Stare | satisfăcătoare |
Modifică date / text  | |
Grădina botanică din Chișinău a Academiei de Științe a Moldovei este principala structură de cercetare în domeniul botanicii din Republica Moldova. A fost înființată la 1 septembrie 1951 de către T. Gheideman[necesită citare] (director al acesteia în 1950–1964). Directorul actual este Dr. Alexandru Teleuță.
Istoric
Cercetările botanice sistematice în Republica Moldova au început în 1947, când erau conduse de colaboratorii Sectorului de Botanică al Filialei Moldovenești a Academiei de Științe a U.R.S.S. Sectorul respectiv a fost reorganizat, la 31 iulie 1950, conform unei Hotărâri a Sovietului Miniștrilor al R.S.S.M., în Grădină Botanică. În toamna aceluiași an, în orașul Chișinău, pe valea râului Durlești (actuala Grădină dendrologică), se alocă un teren cu suprafața de 74 ha pentru construcția Grădinii Botanice. În 1950–1964 se creează colecții și expoziții de plante.[1]
La 27 septembrie 1965, Sovietul Miniștrilor al R.S.S.M. alocă, la periferia de sud-est a Chișinăului, un nou teren, cu suprafața de 104 ha, pentru proiectarea și construcția actualei Grădini Botanice a Academiei de Științe a Moldovei. Noul teritoriu includea 24 tipuri de soluri cu ape subterane. Lucrările de proiectare și construcție au fost efectuate sub conducerea academicianului Alexandru Ciubotaru, care a activat în calitate de director al acestei instituții mai mult de 32 de ani. La 1 iulie 1975, Grădina Botanică a Filialei Moldovenești a Academiei de Științe a U.R.S.S. primește statutul de instituție de cercetări științifice.[1]
Activitatea instituției a fost condusă de:[1]
- profesorul V. Andreev, 1947–1950
- membru corespondent T. Geideman, 1950–1964
- academicianul Alexandru Ciubotaru, 1964–1986
- doctorul I. Maiațkii, 1986–1988 (interimar)
- academicianul Andrei Negru, 1988–1996
- doctorul Alexandru Teleuță, 2006–prezent.
Un deosebit aport la dezvoltarea Grădinii Botanice l-au adus academicienii N. Țițin, A. Fiodorov, N. Smolskii, A. Grodzinskii; profesorii S. Sokolov, P. Lapin, L. Rubțov și alții.[1]
În urma ninsorilor abundente din aprilie 2017 au pierit sau au fost avariați circa 80% din arborii și arbuștii decorativi care fac parte din colecțiile și expozițiile grădinii.[2]
Direcții de cercetare
- Introducerea unor noi grupe de plante;
- Cercetarea vegetației Moldovei;
- Înverzirea orașelor și satelor Moldovei.
Sectoarele și laboratoarele Grădinii Botanice
| Sectoarele Grădiini Botanice | Anul fondării | Suprafața, ha | Taxonomie |
|---|---|---|---|
| Alpinarium | 1982 | 0,6 | 50 specii |
| Dendrarium | 1972 | 24 | 40 familii, 106 genuri, 562 specii |
| Flora Moldovei | 1972 | 10,7 | 30 specii arbori, 18 specii arbuști, 110 specii plante ierboase |
| Pinarium | 1972 | 10 | 4 familii, 10 genuri, 90 specii |
| Rozarium | 1980 | 3 | 10 specii |
| Floricultură | 1972 | 3,5 | 3000 specii |
| Siringarium | 1982 | 1 | 16 specii |
| Plante tropicale și subtropiucale | 1975 | 0,003 | 2550 specii |
| Sector Ornamental | - | - | - |
| Fructuarium | - | - | - |
| Lianarium | - | - | - |
| Iridarium | - | - | - |
Laboratoare
- Laborator Dendrologie;
- Laborator Embriologie și Biotehnologie;
- Laborator Flora spontană;
- Laborator Silvicultură și Geobotanică;
- Laborator Plante aromatice și medicinale;
- Laborator Plante netradiționale;
- Laborator Floricultură.
Galerie de imagini
-
-
-
Formațiune de calcar în grădină -
-
-
-
Unul dintre cele patru lacuri din grădină -
-
-
Vedere din grădină spre Porțile orașului
Note
- ^ a b c d http://www.gradinabotanica.asm.md/node/12
- ^ Gradina Botanica, inchisa dupa intemperii. 80% din arbori si arbusti au fost distrusi - GALERIE FOTO, Pro TV
Bibliografie
- Alexandru Ciubotaru. Din istoria creării grădinilor botanice. Pagini alese din istoria creării primei Grădini Botanice (I) a A.Ș.M. Rev. Bot., Nr.1, Vol.1, Chișinău, 2008
- A. Teleuță, A. Ciubotaru, M. Colțun, A. Cutcovschi -Muștuc. Grădina Botanică (Institut) a Academiei de Științe a Moldovei la 65 ani – trecut, prezent și viitor. Buletinul AȘM. Științele vieții. Nr. 1(328) 2016
- A. Ciubotaru, A. Teleuța, Maricica Colțun. Grădina Botanică (Institut) a A.Ș.M. la 60 de ani de cercetări științifice și 38 – de la începutul construcției capitale și verzi (1950-2010). Rev. Bot., Vol.II, Nr.2, Chișinău, 2010
Vezi și
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Grădina Botanică din Chișinău
- Flora Republicii Moldova
| ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
