Dreptul de proprietate industrială

Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă.
Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține.

Acest articol sau această secțiune nu este în formatul standard.
Ștergeți eticheta la încheierea standardizării.

Obiectele protecției proprietății industriale sunt definite de Convenția de la Paris pentru protecția proprietății industriale , semnată la 20 martie 1883 , ele putându-se împărți în trei grupe :

Creații:
- invenții – rezolvarea cu mijloace tehnice a unei probleme tehnice din orice domeniu tehnologic
- modele de utilitate – reprezintă o formă de protecție asigurată de înregistrarea sau acordarea unui brevet pentru o invenție aparținând de regulă domeniului mecanic
- desene și modele industriale – prin care se protejează aspectul nou al unui produs având funcție utilitară
Semne distinctive:
- mărci – semne susceptibile de reprezentare grafică servind la deosebirea produselor sau serviciilor unei persoane fizice sau juridice de cele aparținând altor persoane
- indicații geografice – denumirea servind la identificarea unui produs originar dintr-o țară, regiune sau localitate a unui stat, în cazurile în care are o calitate, o repetiție sau alte caracteristici determinante pot fi în mod esențial atribuite acestei origini geografice
- nume comercial - numele sau, după caz, denumirea sub care un comerciant își execută comerțul și sub care semnează
Reprimarea concurenței neloiale – promovează mijloacele de apărare împotriva actelor de concurență contrare practicii oneste în comerț sau industrie