Cristalografie

Cristalografia este știința care se ocupă cu studiul structurii, formării și proprietății cristalelor. Această știință se împletește strâns cu ramurile științifice înrudite ca mineralogie, chimie, fizica solidelor. Această știință cuprinde parțial disciplinele:

Geometria, sau Morfologia cristalelor
Cristalochimia
Structura fizico-chimică a cristalelor, ca difuzia, treceri dintr-o fază în alta de cristalizare
Spectroscopia cristalelor, frecvent fiind folosit la studierea devierii luminii, razelor monocromatice, ca razele röntgen
Cristalografia mezoscopică, care studiază formarea bicristalelor (cristalelor gemene)
Biocristalografia, ce se ocupă cu studiul structurilor proteice
Cristalografia tehnică
Studiul sistemelor pseudosimetrice necristalizate ca și cristalele lichide

Istoric

1669: Nicolaus Steno descoperă legea constanței valorii unghiulare
1801: René-Just Haüy descoperă Legea simetriei din Cristalografie
1890/91: sunt găsite 230 grupe de cristalizare de către Arthur Moritz Schönflies și Jewgraf Stepanowitsch Fjodorow
1912: primele cercetări ale lui Max von Laue de studiere a devierii razelor rontgen care străbat o rețea cristalină
1913: Clarificarea structurii cristaline ale unor minerale și aliaje de către William Henry Bragg și William Lawrence Bragg
1953: Clarificarea structurii acidului dezoxiribonucleic din nucleul unei celule de către James Watson și Francis Crick
1969: Clarificarea structurii cristaline a insulinei de către Dorothy Crowfoot Hodgkin
1984: Descoperirea a cinci axe de simetrie în structura atomică sau moleculară a aliajului răcit brusc de aluminiu-mangan de către echipa de cercetători condusă de Dan Shechtman.