Boboteaza
| Boboteaza | |
 | |
| Data | 6 ianuarie[1]  |
|---|---|
Modifică date / text  | |
Boboteaza sau Epifania este sărbătorită la 6 ianuarie de către Biserica Ortodoxă[2] și Biserica Catolică. Boboteaza încheie ciclul celor 12 zile ale sărbătorilor de iarnă care încep în Ajunul Crăciunului. În grecește, cuvântul Bobotează este numit Teofanie[3] sau Epifanie care se traduce prin "Arătarea Domnului", adică a Sfintei Treimi.[4][5]
Creștinii occidentali comemorează în primul rând (dar nu numai) vizita magilor la nașterea Pruncului Iisus și astfel manifestarea fizică a lui Iisus către Neamuri.[6][7] Ortodocșii comemorează botezul lui Iisus în râul Iordan, văzută ca o manifestare către lume a Fiului lui Dumnezeu (Arătarea Domnului).
Tradiția
Biblia îl menționează pe Sfântul Prooroc Ioan Botezătorul, considerat de creștini ca înaintemergătorul lui Iisus Hristos, care ar fi propovăduit venirea acestuia, îndemnând pe iudei la pocăință. Îmbrăcămintea pustnicului Ioan era foarte simplă, făcută din blană de cămilă; el purta o cingătoare de piele împrejurul mijlocului și se hrănea cu lăcuste și miere sălbatică. Icoanele au păstrat de-a lungul timpului această imagine, înfățișându-ni-l pe Botezător cu părul și barba lungi. Considerându-l proroc, locuitorii din Ierusalim și din întreaga Iudee se strângeau în jurul lui pentru a-i asculta cuvintele și mai ales pentru a fi botezați de el în râul Iordan.
Ioan le cerea, înainte de a-i boteza, să-și spovedească păcatele și să se pocăiască, spunându-le că el îi botează doar cu apă, dar „cel ce va veni după el” (în tradiția creștină: Iisus) îi va boteza cu Duh Sfânt și cu foc. Despre „cel ce va veni după el”, Ioan spunea că acela este mult mai mare și mai puternic decât el.
Evanghelia relatează că și Iisus a venit din Galileea, pentru a fi botezat de Ioan, care, văzându-l, a spus: „Iată mielul lui Dumnezeu, cel ce spăla păcatul lumii”. Conform acestei relatări, ieșind din apa Iordanului, Iisus ar fi spus „cerurile s-au deschis și duhul lui Dumnezeu s-a vărsat, coborându-se ca un porumbel și venind peste el. Și glas din ceruri zicând : acesta este Fiul Meu cel iubit întru care am binevoit” (Matei, 3: 16-17).
Boboteaza este deci una dintre cele mai importante sărbători ale anului pentru creștini. De obicei, în această perioadă este foarte frig în România, de aceea este des folosită expresia „gerul Bobotezei”. Excepție a făcut anul 2018 care a adus temperaturi extrem de ridicate pentru această perioadă din an, la București înregistrându-se chiar și 17 grade Celsius, un record istoric de temperatură pentru ziua de 6 ianuarie.
Botezul Domnului, icoană din patrimoniul muzeului grăniceresc năsăudean
În tradiția românească
În localitățile așezate pe malul unui râu, pe malul Dunării sau pe țărmul mării, se obișnuiește că preotul, cu ocazia slujbei care se face acum, să arunce o cruce de lemn în apa foarte rece, uneori chiar înghețată, după care sar câțiva flacăi curajoși pentru a o aduce înapoi. În toate bisericile ortodoxe, preoții fac agheasmă (apă sfințită), cu care "botează" apele, oamenii, animalele și casele. Înainte de regimul comunist, această datină exista și la București, Patriarhul coborând Calea Victoriei de la Palatul regal până la Dâmbovița, unde pocăiții, îmbrăcați în halaturi albe, se aruncau în apa înghețată pentru a o ridica.
Această tradiție face parte din multe altele în legatură cu Boboteaza, încărcate de practici magice și obiceiuri agrare preluate în creștinism din tradițiile anterioare, precum fertilitatea, purificarea, cinstirea apei și a focului. Boboteaza este astfel și o sărbătoare dedicată purificării naturii, și mai ales a apelor, de forțele răului. Acum se colindă, se prevestește cum va fi vremea în noul an, sau cum va fi recolta. Se crede că în aceste zile animalele vorbesc, capătând puteri neobișnuite. Peste obiceiurile creștine ortodoxe de sfințire a apelor sau de scufundare a crucii s-au suprapus și multe practici păgâne, cum ar fi afumarea grajdurilor și a vitelor pentru alungarea duhurilor rele din acestea, aprinderea focurilor pe câmp sau colindele însoțite de tot felul de strigături și zgomote. Toate acestea au în general un rol de curățire și de îndepărtare a răului. Tradiția ortodoxă cere ca acum să se mănânce piftie și grâu fiert și să se bea vin roșu.[4]
Literatură
- Friedhelm Mann, Hans-Christoph Schmid-Lauber: Epiphaniasfest I. Kirchengeschichtlich II. Praktisch-theologisch. În: Theologische Realenzyklopädie. 9 (1982), S. 762–770.
Note
- ^ Calendarium Romanum, p. 23
- ^ Cu excepția Bisericilor Ortodoxe care mențin calendarul iulian
- ^ „The Byzantine Blessing of Water on the Vigil of the Epiphany”.
- ^ a b Vrăji de DRAGOSTE ȘI GHICIT. Fetele își pun busuioc sub perne pentru A-ȘI VISA IUBITUL, 6 ianuarie 2013, Roxana Roseti, Evenimentul zilei, accesat la 6 ianuarie 2013
- ^ Heiligman, Deborah (). Celebrate Christmas. National Geographic. p. 27. ISBN 9781426301223.
At the end of the Twelve Days of Christmas comes a special day called the Epiphany, or Three Kings Day. This holiday, which falls on January 6th, is celebrated as the day when the three wise men, also called the three kings, first saw baby Jesus and gave him gifts.
- ^ Packer, George Nichols (). Our Calendar. Union and Advertiser Co. p. 110.
The length of Christmastide or season is twelve days, lasting from the 25th of December to Epiphany. Epiphany (Greek Epiphania, Theophania or Christophania), is a festival in commemoration of the manifestation of Jesus Christ to the world as the Son of God, and referring to the appearance of the star which announced our Saviour's birth to the Gentiles, and the visit of the Magi, or Wise Men of the East to the infant Jesus. This festival is held on the 6th of January invariably, consequently is not a moveable feast, though the length of Epiphany-tide depends upon the date of Easter.
|access-date=necesită|url=(ajutor) - ^ „Epiphany and Epiphanytide”. The Parish of St Clement and St James. The Church of England. . Arhivat din original la . Accesat în .
The current pattern in the Anglican Church is to have an extended Epiphany season (called Epiphanytide). This is why Nativity scenes are sometimes kept in churches throughout January. Epiphanytide: Rather confusingly, however, the other two main ‘manifestations’ marked in Epiphanytide concern Jesus as an adult: his baptism in the River Jordan, when the Holy Spirit descends on him in the form of a dove (on the Sunday after Epiphany), and his first sign: the turning of water into wine at the marriage feast in Cana in Galilee. This latter event – the third ‘epiphany’ of the season – is only to be found in John's gospel.
Bibliografie suplimentară
- Mari sărbători creștine Praznice împărătești, Ioan Bria, Editura Oastea Domnului
Legături externe
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Boboteaza
- Botezul Domnului - Boboteaza, 5 ianuarie 2013, Adrian Cocoșilă, CrestinOrtodox.ro
- BOBOTEAZA. Ce este Botezul Domnului. Cum se folosește Agheasma Mare, 5 ianuarie 2012, Adrian Pătrușcă, Evenimentul zilei
- „Betania, dincolo de Iordan“, adevăratul loc al Botezului Arhivat în , la Wayback Machine., 5 ianuarie 2011, Dumitru Manolache, Ziarul Lumina
- „Astăzi firea apelor se schimbă“ Arhivat în , la Wayback Machine., 6 ianuarie 2009, Diac. George Aniculoaie, Ziarul Lumina
- Botezul Omului fără păcate Arhivat în , la Wayback Machine., 5 ianuarie 2008, Ștefan Mărculeț, Ziarul Lumina
- Ziua în care Hristos S-a arătat lumii Arhivat în , la Wayback Machine., 6 ianuarie 2008, Narcisa Elena Balaban, Ziarul Lumina
- Botezul Domnului, 16 ianuarie 2008, Natalia Manoilescu, CrestinOrtodox.ro
Tradiții
- Obiceiuri de Boboteaza, CrestinOrtodox.ro
- Tradiții și obiceiuri de Bobotează, CrestinOrtodox.ro
- Tradiții și obiceiuri de Bobotează în Bucovina, CrestinOrtodox.ro
- De Bobotează, 8.000 de litri de Agheasmă Mare, 6 ianuarie 2010, Silvana Pătrășcanu, Evenimentul zilei
- Praznic - Mîine se sărbătorește Izvorul Tămăduirii[nefuncțională], 1 mai 2008, Jurnalul Național
- Boboteaza și sfințirea caselor Arhivat în , la Wayback Machine., 5 ianuarie 2012, Preot Lect. Dr. Lucian Farcașiu, Ziarul Lumina
- Colindul și Chiralesa de Bobotează încheie sărbătorile de Anul Nou Arhivat în , la Wayback Machine., 6 ianuarie 2009, Ziarul Lumina
- Sărbătoarea Bobotezei la curțile domnești - Tablou de secol al XVII-lea în Țările Române Arhivat în , la Wayback Machine., 6 ianuarie 2011, Alexandru Briciu, Ziarul Lumina
- Sărbătoarea Bobotezei ținea trei zile la Curtea Domnească Arhivat în , la Wayback Machine., 6 ianuarie 2008, Sorin Iftimi, Ziarul Lumina (articol preluat din Magazin Istoric)
- Boboteaza la Curtea Domneasca, 4 ianuarie 2011, Adrian Cocoșilă, CrestinOrtodox.ro
- Memoria Bisericii în imagini: Praznicul Bobotezei în Bucureștiul de altădată Arhivat în , la Wayback Machine., 5 ianuarie 2010, Adrian Nicolae Petcu, Ziarul Lumina
- Boboteaza din 1939, la București - Ziariștii străini participau la aruncarea crucii în Dâmbovița Arhivat în , la Wayback Machine., 6 ianuarie 2011, Adrian Nicolae Petcu, Ziarul Lumina
Boboteaza în artă
- Icoana Botezului Domnului, 6 ianuarie 2009, Constantinos Cavarnos, CrestinOrtodox.ro
Vezi și
 | Portal Creștinism |
| ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
