Barajul Stânca–Costești
Barajul Stânca–Costești | |
Geografie | |
---|---|
Date tehnice | |
Realizatori | |
Lac de acumulare | |
Modifică text |
Barajul Stânca–Costești a fost construit pe râul Prut, la hotarul României cu Republica Moldova, odată cu construcția centralei hidroelectrice omonime. Barajul formează lacul de acumulare cu același nume care are o suprafață de 59 km² (este cel mai mare lac de acumulare din România).
Istoric
La construcția barajului Stânca–Costești, partea română a fost nevoită să strămute șapte sate, iar RSS Moldovenească 11 sate.[1]
Barajul a fost dat în folosință pe 1 august 1978.[2][1]
Rolul rutier
Înainte de Al Doilea Război Mondial, 27 de poduri au legat malurile Prutului între teritorile care astăzi aparțin Republicii Moldova și României.[3]
De asemenea, Stânca–Costești este un punct de trecere a frontierei între România și Republica Moldova.
Note
- ^ a b Ripiceni, cel mai înghesuit sat din România, 9 septembrie 2008, Florentin Florescu, Ziarul Lumina, accesat la 11 august 2013
- ^ Presedintele Ion Iliescu se va intalni cu Vladimir Voronin pe barajul de la Stanca-Costesti, 22 iulie 2003, Adevărul, accesat la 11 august 2013
- ^ Valentina Basiul (), „FOTO VIDEO Podurile dintre frați: câte treceri am avut peste râul Prut și câte au rămas”, Adevărul, accesat în
Vezi și
- Lacul Stânca–Costești (sit SPA)
- Relațiile dintre Republica Moldova și România
- Lista punctelor de trecere a frontierei din România
- Zona de Operații Est (România)
Legături externe
- Serviciul Vamal al Republicii Moldova
- Serial „Podurile Prutului”: Costești–Botoșani
- Călătorie prin inima uriașului de beton - Barajul Stânca-Costești, 26 iulie 2010, Constantin Mazilu, Bună Ziua Iași
|