Bătălia pentru Caucaz

Bătălia pentru Caucaz
Parte a Frontul de Răsărit

Avansul armatei germane în vara anului 1942
Informații generale
Perioadă25 iulie 1942 - 12 mai 1944
LocCaucaz, URSS
RezultatVictorie sovietică
Beligeranți
Germania Nazistă Germania Nazistă
România Regatul României
Ungaria Regatul Ungariei
Regatul Italiei (1861-1946) Regatul Italiei (1861-1946)
Croația Croația
Republica Cecenă Icikeria insurgenți Ceceni
Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste Uniunea Sovietică
Conducători
Germania Nazistă Wilhelm List
Germania Nazistă Richard Ruoff
Germania Nazistă Ewald von Kleist
România Petre Dumitrescu
Croația Jozef Turanec
 Kingdom of Italy Italo Gariboldi
Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste Semion Budionnîi
Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste Rodion Malinovski
Efective
764.000 soldați
5290 mortiere și tunuri
700 tancuri
530 avioane[1]
~1.000.000 soldați
11.300 mortiere și tunuri
1.300 tancuri
900 avioane
Pierderi
281.000 morți, răniți și dispăruți344.000 morți, răniți și dispăruți
Modifică date / text Consultați documentația formatului
Frontul de Est
Asediul Leningradului • Stalingrad • Moscova • Kursk • Berlin • Viena⁠(d) • Capul de pod de la Narva • Crimeea • Smolensk • Bătălii de frontieră ale Operațiuni Barbarossa⁠(d) • Kiev • Uman • Caucaz • Rjev⁠(d) • Albastru
Vânători de munte germani, Caucaz
  • v
  • d
  • m
Frontul de Răsărit
BarbarossaFinlandaSilberfuchs – Smolensk 1 – OdesaElniaHarkov 1Uman – Kiev 1 – Rostov 1 – LeningradMoscovaSevastopolRjev-ViazmaHarkov 2Fall Blau – Voronej 1 – Edelweiss – StalingradVelikie LukiUranusRjev-SicevkaSaturnHarkov 3Kursk – Smolensk 2 – BelgorodHarkov 4Nipru – Kiev 2 – KorsunNarva 1Narva 2 – Punga lui Hube – Bagration – Liov-Sandomierz – Iași-ChișinăuDebreținBudapestaVistula-OderBalaton – Königsberg – BerlinHalbePraga

Bătălia pentru Caucaz este un nume generic pentru o serie de operațiuni militare pe frontul de răsărit în timpul celui de-al doilea război mondial în regiunea Caucazului.

În 1942, Wehrmachtul a lansat Operațiunea Edelweiss, care avea ca obiectiv cucerirea câmpurilor petroliere din Azerbaidjan. Ofensiva germană a fost oprită de Armata Roșie în septembrie în Cecenia, în parte datorită transferării de trupe germane către Stalingrad, unde se desfășura o aprigă luptă pentru cucerirea orașului. Contraofensiva sovietică a fost lansată în ianuarie 1943. Baza militară de importanță strategică de la Novorossisk până în septembrie, iar Peninsula Taman a fost recucerită până la începutul lunii octombrie.

În memoriile sale, comandantul sovietic Ivan Tiulenev îșî amintește de valurile miilor de civili care încercau să se refugieze spre porturile Mării Caspice Mahacikala și Baku. De aici, refugiații se îndreptau mai departe spre Krasnovodsk - Turkmenistan. În același timp, în criză de timp, autoritățile sovietice nu au reușit să evacueze întreprinderile industriale și utilajele petroliere. În aceste condiții, sondele petroliere de la Maikop au fost aruncate în aer de Armata Roșie, pentru a împiedica folosirea zăcămintelor de către inamici.

Forțele beligerante

Armata Roșie

  • Frontul Caucazian de Nord – Semion Budionnîi – până în septembrie 1942;
  • Frontul Transcaucazian – Ivan Tiulenev
  • Flota Mării Negre – Filipp Oktiabrski
  • Flotila Mării Azov – Serghei Gorșkov

Wehrmacht

Ofensivele germane (1942)

Articol principal: Operațiunea Edelweiss.

Ofensivele sovietice (1943)

Bibliografie

  • Alexander Werth, The Battle of Stalingrad, capitolul 7, "Caucasus, there and back", pag. 648-651
  • Ivan Tiulenev, "Через три воины" (Prin trei războaie), Moscova, 1960, pag. 176.

Referințe

  1. ^ 60 лет Победе. Северо-Кавказская операция