Astrid Guyart

Astrid Guyart
Informații personale
Născut(ă) (41 de ani)
Suresnes, Franța
Înălțime1,74 m
Greutate51 kg
ȚarăFranţa Franța
Armăfloretă
Mânădreptace
Antrenor naționalFranck Boidin
Clasamentul FIEcurent
Palmares de medalii
Campionatul Mondial
Argint Budapesta 2013 Pe echipe
Bronz Leipzig 2005 Pe echipe
Bronz Kazan 2014 Pe echipe
Bronz Moscova 2015 Pe echipe
Campionatul European
Argint Legnano 2012 Pe echipe
Argint Zagreb 2013 Pe echipe
Bronz Plovdiv 2009 Pe echipe
Bronz Strasbourg 2014 Pe echipe
Modifică text Consultați documentația formatului

Astrid Guyart (n. , Suresnes, Île-de-France, Franța) este o scrimeră olimpică franceză, specializată pe floretă, vicecampioană mondială pe echipe în 2013 și dublă campioană europeană pe echipe în 2012 și în 2013.

A participat la Jocurile Olimpice din 2012, unde a fost eliminată în tabloul de 16 de tunisianca Inès Boubakri, după ce a condus 5-0.[2] La proba pe echipe, Franța a fost învinsă clar de Italia în semifinală, scorul fiind 22-45. În „finala mică” a înțalnit Coreea de Sud. Începutul meciului a fost echilibrat, scorul fiind 10-9 după două reprize, dar Franța s-a prăbușit 13-0 în cele din urma, inclusiv un 0-6 lui Astrid Guyart împotriva lui Jung Gil-ok. Meciul s-a încheiat cu scorul de 45-32 în favoarea Coreei, Franța rămânând fără medalie.[3]

În paralel cu cariera sa sportivă, a studiat aeronautică la școala de ingineri EPF. După un stagiu la Centrul Național de Studii Spatiale, a fost angajată în anul 2007 la Astrium, acum entitatea spațiu-apărare din Airbus.[4] A lucrat printre altele la ameliorarea continuă a lansatorului Ariane 5.

Fratele ei mai mare Brice a fost și el un floretișt, campion olimpic la individual la Sydney 2000 și pe echipe la Atena 2004.

Referințe

  1. ^ https://fie.org/athletes/2860/profile  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  2. ^ Olivier Paquereau (). „Terminé pour les Françaises”. L'Équipe (în franceză). 
  3. ^ „Guyart: «Le cœur en miettes»” (în franceză). Canal +. . 
  4. ^ Cécile Maillard (). „« À la fois ingénieur et escrimeuse »”. L'Usine nouvelle. 

Legături externe