Aleea Personalităților din Timișoara

Aleea Personalităților
Înființat2009
Locațiaîn Parcul Central, Timișoara
Tipulmuzeu în aer liber
Mărimea colecției24 busturi de personalități
FondatorPrimăria Municipiului Timișoara
ProprietarPrimăria Municipiului Timișoara
Transport publictramvaie: 1, 2, 6, 10
troleibuze: 16
autobuze: E3, 33
Modifică date / text Consultați documentația formatului
Aleea Personalităților, latura sudică
 
Aleea Personalităților, latura nordică
 
Poziția Aleii Personalităților
† = Catedrala Mitropolitană; □ = Opera
 
Pozițiile busturilor pe alee

Aleea Personalităților din Timișoara este un muzeu în aer liber, situat în Parcul Central „Anton Scudier”, unde sunt expuse 24 de busturi de bronz: de la Carol Robert de Anjou, care și-a stabilit capitala la Timișoara, la comandanți de oști, primari care au contribuit la dezvoltarea orașului, precum și medici, ingineri, scriitori, muzicieni și artiști plastici.

Descriere

Inițiativa creării a început cu o dezbatere publică la începutul anului 2009 privind propunerile. Inițial erau avute în vedere 100 de personalități,[1] iar în final a fost aprobată prin HCL 132 din 24 martie 2009 o listă cu 54 de poziții.[2] Se prevedea ca busturile să aibă înălțimea de 80 cm și să fie amplasate pe socluri de 1,70 m.[3] Primele 8 busturi urmau să fie ale lui Stan Vidrighin, Sever Bocu , Carol Küttel, János Török, Eugeniu de Savoya, Claudius Florimund Mercy, Aurel Cosma și Béla Bartók. Primele 7 urmau să fie realizate, iar al optulea achiziționat de la Fundația Triade.[3] Cu primele șapte busturi aleea a fost inaugurată în 3 august 2009, de Ziua Timișoarei.[4] Ulterior au fost dezvelite încă 16 busturi, în mai multe etape.

În 2015 a fost finalizată prima porțiune, cuprinzând 24 de busturi.

Busturile de pe alee

Ordinea amplasării busturilor pe alee, respectiv a descrierii de mai jos este cea din figura alăturată.

Sever Bocu
1 Sever Bocu (1874–1951)

A fost contabil, ziarist, redactor la ziarul Tribuna din Arad, unul dintre fruntașii Partidului Național Român, ulterior ai Partidului Național Țărănesc, deputat de Timiș-Torontal, apoi ministru în guvernul lui Iuliu Maniu. A fost guvernator al județului Timiș-Torontal între 1938–1940.[2][4]

Bustul său a fost realizat de Eugen Florin Bârzu (n. 1968) și dezvelit la 3 august 2009.[4]

Aurel Cosma
2 Aurel Cosma (1867–1931)

Avocat, membru al Marelui Sfat Național Român, a fost primul prefect al județului Timiș-Torontal după alipirea Banatului la România. După ce în 28 iulie 1919 ultimii militari sârbi au părăsit teritoriul revenit statului român, generalul francez De Tournadre l-a instalat ca prefect al județului nou constituit, unde a organizat administrația românească.[2][4]

Bustul său a fost realizat de Rudolf Kocsis (n. 1963) și dezvelit la 3 august 2009.[4]

Eugeniu de Savoya
3 Eugeniu de Savoya (1663–1736)

A fost conducătorul armatei habsburgice care la 18 octombrie 1716 a eliberat Timișoara de sub turci. În urma eliberării începe reconstrucția și dezvoltarea orașului drept capitală a Banatului. Prin colonizarea Banatului, Timișoara cunoaște o evoluție rapidă și o dezvoltare modernă, de factură europeană.[2][4]

Bustul său a fost realizat de Linda-Saskia Menczel și dezvelit la 3 august 2009.[4]

Claudius Florimund Mercy
4 Claudius Florimund Mercy (1666–1734)

A fost primul guvernator al Banatului după eliberarea de sub turci. A fost autorul reconstrucției Timișoarei. A conceput planul de sistematizare a orașului, a demarat lucrările de fortificare, regularizarea cursului Begăi, a reorganizat transporturile, comerțul si poșta, a încurajat agricultura și a pus bazele unei industrii înfloritoare întru-n cartier nou creat — Fabric.[2][4]

Bustul său a fost realizat de Dumitru Șerban și dezvelit la 3 august 2009.[4]

Carol Telbisz
5 Carol Telbisz (1853–1914)

Provenit din comunitatea bulgară din Banat, timp de trei decenii (1885–1914) a fost cel mai longeviv si cel mai important primar al Timișoarei din toate timpurile. Sub administrația sa, la sfârșitul secolului XIX s-a decis demolarea vechilor fortificații din Timișoara, după ce în prealabil s-a realizat un plan urbanistic după modelul metropolelor occidentale. A reușit sa ridice urbea la un nivel la care nimeni nu se aștepta.[2][5]

Bustul său a fost realizat de Laurențiu Balca și dezvelit la 3 august 2011. [5][6]

Iancu de Hunedoara
6 Iancu de Hunedoara (1387–1456)

Ban al Severinului din 1438, voievod al Transilvaniei între 1441-1456, mare comandant militar, tatăl regelui Matia Corvin. Iancu de Hunedoara a transformat Timișoara într-o tabără militară permanentă unde își forma oștirea înainte de a pleca în campaniile antiotomane de la sud de Dunăre. Între 1443–1447 a reconstruit vechiul castel al Timișoarei, ridicat de Carol Robert de Anjou.[2][5]

Bustul său a fost realizat de Remus Irimescu (n. 1967) și dezvelit la 3 august 2011.[5][6]

Deliu Petroiu
7 Deliu Petroiu (1922–2008)

Absolvent al Literelor, a participat la înființarea celebrului Cerc Literar de la Sibiu. A fost fondator al facultății de Filologie, profesor universitar, membru de onoare al Uniunii Scriitorilor din România, critic de artă și animator al activității literare și de arte plastice din Timișoara.[2][7]

Bustul său a fost realizat de Aurel Gheorghe Ardeleanu și dezvelit la 3 august 2012.[7]

Ion Românu
8 Ion Românu (1918–1980)

A fost muzician, interpret (vioară) și dirijor. A organizat corul Combinatului Siderurgic Reșița, cu care a câștigat de 5 ori locul I pe țară. A fost profesor la Colegiul de Artă Ion Vidu și dirijor al Filarmonicii Banatul. Din 1957 a fost directorul Filarmonicii, unde a coordonat instituția timp de 23 de ani.[2]

Bustul său a fost realizat de Aurel Gheorghe Ardeleanu și dezvelit la 2 august 2013.[8][9]

Pius Brânzeu
9 Pius Brânzeu (1911–2002)

A fost un medic chirurg, profesor și rector al Institutului de Medicină Timișoara, președinte al Societății Române de Flebologie. A fost membru activ al Academiei Romane. A fost, de asemenea, pictor, scriitor și jucător de șah. A organizat clubul de șah medicina Timișoara și a fost președinte de onoare al Federației Române de Șah.[2]

Bustul său a fost realizat de Aurel Gheorghe Ardeleanu și dezvelit la 3 august 2015.[10]

Eduard Pamfil
10 Eduard (Edouard) Pamfil (1912–1994)

A fost medic psihiatru, profesor la Universitățile de Medicină din Cluj și Timișoara, creatorul psihiatriei antropologice românești.[2]

Bustul său a fost realizat de Luigi Ștefan Varga (n. 1951) și dezvelit la 2 august 2013.[8][9]

Gheorghe Tohăneanu
11 Gheorghe Tohăneanu (1925–2008)

A fost filolog, traducător din latină și greacă, cu o operă vastă. A fost profesor universitar la Universitatea de Vest din Timișoara.[2]

Bustul său a fost realizat de Aurel Gheorghe Ardeleanu și dezvelit la 1 august 2014.[11][12][13]

Nicolae Boboc
12 Nicolae Boboc (1920–1999)

A fost compozitor, muzicolog, dirijor și artist emerit. A înființat Filarmonica din Arad, al cărui director a fost timp de 11 ani. Apoi a fost prim-dirijor la Filarmonica Banatul din Timișoara și la Opera din Timișoara. A fost director al Filarmonicii și al Operei.[2]

Bustul său a fost realizat de Aurel Gheorghe Ardeleanu și dezvelit la 1 august 2014.[11][12]

Anghel Dumbrăveanu
13 Anghel Dumbrăveanu (1933–2013)

Poet, prozator, eseist și traducător, a lăsat literaturii române peste 50 de volume de beletristică, unele traduse în mai multe limbi de circulație internațională, lucru care i-a adus numeroase premii naționale și internaționale.[2]

Bustul său a fost realizat de Aurel Gheorghe Ardeleanu și dezvelit la 3 august 2015.[10]

Carol Robert de Anjou
14 Carol Robert de Anjou (1288–1342)

Rege al Ungariei, întemeietor al dinastiei angevine. Între 1315–1323 și-a stabilit capitala la Timișoara, unde a construit un castel și a fortificat-o. În 1316 Carol Robert de Anjou se mută împreună cu regina Maria-Ecaterina, principesă de Teschen, în noul palat. La 19 decembrie 1317 Maria-Ecaterina s-a stins din viață și a fost înmormântată în biserica Sfânta Ecaterina din Timișoara.[2][14]

Bustul său a fost realizat de Béla Szakáts (hu) și dezvelit la 9 mai 2015.[14]

Ormós Zsigmond
15 Ormós Zsigmond (1813–1894)

A fost comite suprem al comitatului Timiș-Torontal (1871–1889), prefect al Timișoarei (1875–1889). Academician, jurist, scriitor, istoric, colecționar de artă și mecena. A fost președinte-fondator al Societății de Arheologie și Istorie din Ungaria de Sud (Banat). Și-a donat prin testament Muzeului de Artă colecția sa de pictură, grafică și artă decorativă italiană, flamandă, germană, austriacă, maghiară și bănățeană.[2]

Bustul său a fost realizat de Béla Szakáts și dezvelit la 9 mai 2014.[15]

Corneliu Miklosi
16 Corneliu Miklosi (1887–1963)

Inginer, director al Societății de Tramvaie Comunale Electrice și al Uzinei Electrice Comunale. În 1938 a inventat instalația de sudat șinele de tramvai la locul de montaj. În 1942 a introdus primele troleibuze. A fost profesor la Politehnică (1947–1962), academician (din 1955), fondatorul școlii românești de sudură și formatorul personalului Institutului de Sudură și Încercări de Materiale (ISIM) din Timișoara.[2][16][17][18][19][20]

Bustul său, donat de filiala Timișoara a Academiei Române a fost realizat de Ina Popescu și dezvelit la 5 martie 2012.[16][17][18][19][20]

Dositej Obradović
17 Dositej Obradović (1740–1811)

Născut la Ciacova, în Banat, a fost un ieromonah, scriitor și diplomat sârb. Iluminist, a influențat puternic cultura sârbă prin scrierile sale. A călătorit și a trăit în multe țări. O perioadă a predat la Iași. Spre sfârșitul vieții s-a stabilit în Serbia, unde a înființat „Marea Școală” din Belgrad, care avea să devină Universitatea din Belgrad.[2]

Bustul său, donat de Uniunea Sârbilor din România, a fost realizat de Nikola Koka Janković (n. 1926) și dezvelit la 12 noiembrie 2011.[21]

Ioachim Miloia
18 Ioachim Miloia (1897–1940)

Cărturar erudit, format la Roma în istoria artelor, litere și filozofie, a fost un etnograf, istoric de artă și director al Arhivelor Statului și al Muzeului Banatului (1928–1940). A înființat Biblioteca Timișoarei, revista „Analele Banatului”, a sprijinit activitatea asociației culturale ASTRA, a întreprins numeroase săpături arheologice, a pictat și a restaurat pictura în numeroase biserici din Banat.[2][5]

Bustul său, donație a familiei Miloia, a fost realizat de Gheorghe Groza (1899–1930) și dezvelit la 3 august 2011. [5][6]

Romul Ladea
19 Romul Ladea (1901–1970)

A fost un sculptor, profesor la Universitatea din Cluj și, din 1933, la Școala de Arte Decorative Timișoara. Maestru emerit al artei, a fost unul dintre continuatorii sculpturii figurative moderne, fiind considerat fondatorul școlii românești de sculptură modernă.[2][5]

Bustul său a fost realizat de Péter Jecza și dezvelit la 3 august 2011.[5][6]

Virgil Birou
20 Virgil Birou (1903–1968)

A fost un scriitor și publicist, promotor al romanului realist. A fost președinte al Societății Scriitorilor Români din Banat, membru al Uniunii Scriitorilor din România. În 1941 a organizat la București prima expozitie a cărții, artelor plastice și grafice din Banat.[2][22]

Bustul său, donație a familiei Birou, a fost realizat de Romul Ladea și dezvelit la 3 august 2010.[22]

Béla Bartók
21 Béla Bartók (1881–1945)

A fost un compozitor, pianist, muzicolog și folclorist de origine maghiară. În colaborare cu compozitorul Kodály Zoltán a realizat o culegere de muzică folclorică maghiară, românească, sârbească, croată, turcească și nord-africană, în 12 volume. A compus 153 piese pentru pian și șase cvartete de coarde.[2]

Bustul său a fost realizat de Péter Jecza în 1973[3][23] și dezvelit la 30 noiembrie 2009.[4]

János Török
22 János Török (1843–1892)

Primar al Timișoarei, în 1884 a introdus tramvaiele electrice și iluminatul public electric, făcând din Timișoara primul oraș din Europa iluminat public în acest fel. A fost promotorul construirii podurilor metalice. În timpul său în Timișoara a început o perioada de progres economic și cultural.[4]

Bustul său a fost realizat de Béla Szakáts și dezvelit la 3 august 2009.[4]

Carol Küttel
23 Carol Küttel (1818–1875)

Primar al Timișoarei în două perioade, a introdus tramvaiul cu cai. A pavat străzile și a construit liceul Lenau, teatrul și hoteluri. A extins clădirile spitalului și primăriei și a înființat brigada de pompieri voluntari. A redus implicarea militară a orașului.[4]

Bustul său a fost realizat de Luigi Ștefan Varga (n. 1951) și dezvelit la 3 august 2009.[4]

Stan Vidrighin
24 Stan Vidrighin (1876–1956)

A făcut parte din Marele Sfat Național Român și a fost primul primar al Timișoarei după unirea Banatului cu România (3 august 1919). Inginer, a realizat rețelele de utilități în Timișoara: electricitate, apă și canalizare și a reorganizat transportul în comun în regii autonome ale primăriei.[4] A fost unul dintre fondatorii Școalei Politehnice din Timișoara și rector al ei.

Bustul său a fost realizat de Ștefan Alexandru Călărășanu (1947–2013) și dezvelit la 3 august 2009.[4]

Note

  1. ^ Delia Grigore, Alee a personalităților bănățene în Parcul Central, vestul.ro, 23 ianuarie 2009, accesat 2016-07-26
  2. ^ a b c d e f g h i j k l m n o p q r s t u v Primăria Municipiului Timișoara, Lista pentru Aleea Personalităților Timișene Arhivat în , la Wayback Machine., HCL 132/24.03.2009, Anexa 1
  3. ^ a b c Lia Lucia Epure, Primele opt busturi pe Aleea Personalităților[nefuncțională], ziuadevest.ro, 23 iunie 2009, accesat 2016-07-25
  4. ^ a b c d e f g h i j k l m n o p Delia Grigore, S-a inaugurat Aleea personalităților, vestul.ro, 3 august 2009, accesat 2016-07-26
  5. ^ a b c d e f g h Aleea Personalităților se îmbogățește cu patru busturi[nefuncțională], Monitorul Primăriei Municipiului Timișoara, 25 iulie 2011, accesat 2016-07-26
  6. ^ a b c d Sărbătoare în orașul de pe Bega, basilica.ro, 4 august 2011, accesat 2016-07-26
  7. ^ a b Al 16-lea bust dezvelit pe Aleea Personalităților[nefuncțională], Monitorul Primăriei Municipiului Timișoara, 1 august 2012, accesat 2016-07-26
  8. ^ a b Alina Strugariu, Doua noi busturi dezvelite pe Aleea Personalitatilor cu ocazia Zilei Timisoarei], tion.ro, 2 august 2013, accesat 2016-07-26
  9. ^ a b Roxana Diaconescu, Ion Românu și Eduard Pamfil pe Aleea Personalităților. De Ziua Timișoarei, bustul lui Wilhelm Mühle a fost așezat în Parcul Rozelor, opiniatimisoarei.ro, 2 august 2013, accesat 2016-07-26
  10. ^ a b Daniela Damian, Momente solemne de Ziua Timișoarei – Galerie foto, renasterea.ro, 3 august 2015, accesat 2016-07-26
  11. ^ a b Ziua Timișoarei 2014 Arhivat în , la Wayback Machine., primariatm.ro, 17 iulie 2014, accesat 2016-07-26
  12. ^ a b Valentin Rusu, Au început manifestările de Ziua Timișoarei. Două noi busturi dezvelite pe Aleea Personalităților, tion.ro, 1 august 2014, accesat 2016-07-26
  13. ^ Marilen Pirtea, Comunicat de presă - Universitatea de Vest din Timișoara Arhivat în , la Wayback Machine., agerpres.ro, 4 august 2014, accesat 2016-07-26
  14. ^ a b Adrian Panduru, Ziua Europei la Timișoara: un nou bust pe Aleea Personalităților, Carol Robert de Anjou, tion.ro, 9 mai 2015, accesat 2016-07-26
  15. ^ Angela Novăcescu, La Timișoara, Ziua Europei ține patru zile. Vezi programul complet al evenimentelor, pressalert.ro, 8 mai 2014, accesat 2016-07-26
  16. ^ a b Aleea Personalităților din Timișoara s-a îmbogățit cu bustul lui Cornel Mikloși, adevarul.ro, 5 martie 2012, accesat 2016-07-26
  17. ^ a b Ștefan Both, Timișorenii își puteau regla ceasurile după tramvaiele lui Cornel Mikloși Arhivat în , la Wayback Machine., historia.ro, accesat 2016-07-26
  18. ^ a b Marin Trușculescu, Academicianul Cornel Miklosi: Omagiere a 125 de ani de la naștere[nefuncțională – arhivă], ASTR, accesat 2016-07-26
  19. ^ a b Alina Strugariu, Cornel Miklosi are statuie pe Aleea Personalităților din Timișoara, tion.ro, 5 martie 2012, accesat 2016-07-26
  20. ^ a b Roxana Diaconescu, Academicianul Cornel Miklosi, fondatorul școlii românești de sudură, are statuie pe Aleea Personalităților din Parcul Central al Timișoarei, opiniatimisoarei.ro, 5 martie 2012, accesat 2016-07-26
  21. ^ Dușan Baiski, Timișoara, Parcul Central, Aleea Personalităților - Bustul lui Dositej Obradović Arhivat în , la Wayback Machine., banaterra.eu, 22 noiembrie 2011, accesat 2016-07-26
  22. ^ a b Virgil Birou, pe Aleea Personalităților[nefuncțională], Monitorul Primăriei Municipiului Timișoara, 30 iulie 2010, accesat 2016-07-26
  23. ^ De Magister. In memoriam Peter Jecza, timpolis.ro, accesat 2016-07-26

Legături externe

Commons
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Aleea Personalităților din Timișoara